Proiectarea
didactică este o acţiune continuă, permanentă, care precede demersurile
instructiv-educative, indiferent de dimensiunea, complexitatea sau durata
acestora (presupune de fapt stabilirea sistemului de relaţii şi dependente
existente între conţinutul ştiinţific vehiculat, obiectivele operaţionale şi
strategiile de predare, învăţare şi evaluare).
In proiectarea didactică se
porneşte de la un conţinut fixat prin programele şcolare, care cuprind
competenţele generale ale învăţămantului, competenţele specifice şi conţinuturi care sunt unice
la nivel naţional. Se finalizează cu elaborarea unor instrumente de lucru utile
cadrului didactic: planului tematic şi a proiectelor de activitate
didactică/lecţie, pană la secvenţa elementară de instruire.
Proiectarea
lectiei presupune un demers anticipativ, pe baza unui algoritm procedural ce
coreleaza urmatoarele patru intrebari:
•
Ce voi face?
•
Cu ce voi face ?
•
Cum voi face ?
•
Cum voi sti daca am realizat ceea ce mi-am propus?
Aceste
patru intrebari sunt expresia celor patru etape fundamentale in proiectarea
lectiei:
Etapa
I: Identificarea obiectivelor lectiei
Obiectivul
ne arata “ce se urmareste in fiecare secventa a procesului educational si cum
se evalueaza performantele obtinute".
Etapa
a II-a: Analiza resurselor
Dupa
identificarea obiectivelor, profesorul trebuie sa realizeze o analiza detaliata
a principalelor categorii de resurse implicate in desfasurarea activitatii:
•
resurse umane: elevul (trasaturi de personalitate, interese, trebuinte de invatare);
profesorul (pregatire stiintifica si psihopedagogica, competenta comunicativa);
•
resurse de continut didactic: ansamblul valorilor educationale (cunostinte,
priceperi, deprinderi, capacitati, atitudini) ce fac obiectul procesului de
predare/ invatare; selectia continuturilor didactice se face in functie de
obiectivele identificate (abordare curriculara), pe baza planului de
invatamant, a programei scolare, a manualului scolar si a altor materiale
informative cu caracter didactic;
•
resurse de ordin material: materiale didactice si mijloace tehnice care pot
contribui la eficientizarea activitatii;
•
locul desfasurarii activitatii (clasa, laborator, biblioteca);
• timpul disponibil pentru o activitate didactica.
Etapa a III-a: Elaborarea strategiilor didactice optime
Eficienta
activitatii didactice depinde in mare masura de calitatea demersului de
selectare si corelare a celor mai potrivite metode, mijloace si materiale
didactice; aceasta etapa mai e cunoscuta si ca etapa selectarii si corelarii
celor trei “M" (Metode, Materiale, Mijloace).
Principalii
factori care contribuie la selectarea si imbinarea celor “trei M" intr-o
strategie didactica sunt:
• specificul activitatii
(comunicare/insusire de cunostinte, evaluare);
• obiectivele operationale
identificate;
• contextul psihopedagogic al
instruirii (nivelul pregatirii lor);
• contextul material al instruirii
(materiale si mijloace didactice disponibile);
• stilul si personalitatea
profesorului.
Etapa
a IV-a: Elaborarea instrumentelor de evaluare
Am
identificat intre functiile obiectivelor educatiei, o functie evaluativa;
precizarea corecta a obiectivelor si posibilitatilor de operationalizare a
acestora ofera un sprijin serios in procesul de evaluare a rezultatelor
elevilor si a activitatii profesorului, sugerand alegerea unor instrumente de
evaluare adecvate obiectivelor propuse, utilizarea lor in anumite momente ale
desfasurarii activitatii, precum si interpretarea si utilizarea rezultatelor in
sensul optimizarii activitatii si, implicit, al pregatirii elevilor.
O
lectie este metodic organizata cand toate activitatile desfasurate constituie
un tot unitar, servesc atingerea scopului urmarit. Lectiile asigura o informare
ampla si sistematica a elevilor in diferite domenii, si ii ajuta la formarea
personalitatii lor. Ele contribuie la dezvoltarea gandirii si imaginatiei
elevilor, la formarea sentimentelor superioare, la fortificarea vointei, la
obisnuirea elevilor cu munca organizata si cu disciplina, le cultiva progrestiv
aptitudinile si talentele, ii ajuta sa-si insuseasca tehnica muncii
independente.
Etapele
principale ale activităţii de proiectare a activităţilor didactice sunt:
1. Stabiliti
tema unitătii de învătare;
2. Stabiliti
tema lectiei si tipul acesteia;
3. Identificati
standardele de performantă;
4.
Stabiliti obiectivele operationale ale lectiei;
5.Stabiliti
aplicatia virtuală / software-ul educational
si tipul/ tipurile de experimente virtuale utilizate;
6.Stabiliti
strategia didactică utilizată;
7. Precizati
avantajele si dezavantajele unei lectii bazata pe experimentare virtuala.
PROIECT DE
LECTIE
I . PARTEA INTRODUCTIVĂ
a. Nume, prenume............ Data
b. Şcoala
c. Clasa
d. Disciplina
e. Subiectul
lecţiei
f. Durata de
desfăşurare a lecţiei
g. Obiectivul
central (scopul) lecţiei
h. Obiectivele operaţionale
în concordanţă cu competentele specifice corespunzătoare
i. Tipul şi
varianta de lecţie
j. Resurse
procedurale (metode de învăţământ)
k. Resurse
materiale (mijloace de învăţământ: aparatură şi material didactic)
l. Tipul de
organizare a activităţii (colectivă, pe grupe şi / sau individuală)
m. Anticiparea
dificultăţilor
n. Bibliografia (în ordinea alfabetică a
autorilor, cu specificarea autorilor, titlului lucrării, editurii, anului
apariţiei, paginilor)
II. DESFĂŞURAREA LECŢIEI
(vezi tabelul)
III. SCHEMA TABLEI – cu desene (atunci când
este cazul) realizate în culorile convenţionale
IV. FIŞA DE MUNCĂ INDEPENDENTĂ (DE LUCRU) –
în special pentru lecţiile bazate pe învăţare prin descoperire, problematizare,
observaţie independentă
V. FIŞA DE EVALUARE - cu itemi corespunzători obiectivelor
operaţionale propuse
II. DESFĂŞURAREA LECŢIEI
Obiectivele
operaţionale
|
Etapele
(evenimentele) lecţiei* corespunzătoare tipului şi variantei de lecţie*
de exemplu, pentru lecţia de asimilare de noi cunoştinţe, ar putea fi etapele
de mai jos, ordinea lor fiind subordonată logicii desfăşurării lecţiei
|
Activitatea
profesorului
|
Activitatea
elevilor (cu accent pe descrierea activităţilor de învăţare)
Activitatea elevilor
|
Evaluarea**
|
Competenţe
specifice
O 1
O 2
O 3
etc.
|
-momentul
organizatoric
1
(2)-captarea atenţiei pentru lecţia nouă
2 (1)-reactualizarea noţiunilor necesare trecerii
la lecţia nouă
3-enunţarea
obiectivelor
(facultativ, nu se recomandă in lecţiile de învăţare prin descoperire)
4-prezentarea
optimă a conţinutului
5-dirijarea
învăţării (verbal sau cu ajutorul unei fişe de lucru)
6-conexiunea inversă (feed-back-ul), preferabil în scris
7-evaluarea
8-fixarea
9-transferul
de cunoştinţe/ aplicarea in practică, acolo unde este posibil
-tema
pentru acasă -lecţia
se finalizează cu precizarea a ceea ce au de pregătit elevii pentru lecţia
următoare
|
|
(cu accent pe descrierea
activităţilor de învăţare)
|
(evaluarea atingerii obiectivelor
urmărite, modalităţile de evaluare)
Item 1
Item 2
Item 3
etc.
** rubrica se completeaza cu fişa
de evaluare care poate fi prezentată separat
|
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu